Totul s-a decis doar pe considerente politice
Claudiu Cristea este membru fondator al Mişcării arădene, o organizaţie tip ONG care a apărut în cursul acestui an pe scena publică şi care printre altele îşi propune să promoveze şi să apere adevăratele valori arădene. Problema Monumentului Marii Uniri nu a scăpat atenţiei lui Claudiu Cristea care, în calitate de fiu al regretatului arhitect Miloş Cristea, deţine şi alte detalii despre istoricul problemei edificării unui asemenea monument la Arad. Opinia sa se adaugă altor păreri care au văzut până acum lumina tiparului în publicaţia noastră şi vine să contureze un cadru mai larg care iterează aceeaşi idee generală şi anume că un astfel de Monument al Marii Uniri nu poate fi impus de nimeni arădenilor fără o consultare mai largă atât a opiniei publice cât şi a specialiştilor.
Ideea unui monument al Marii Uniri a apărut şi în epoca comunistă
Claudiu Cristea apreciază că, în principiu, într-o problemă de o asemenea importantă este necesară atât consultarea populaţiei cât, mai ales, a specialiştilor arădeni. Ministerul Culturii şi Cultelor încearcă acum să impună un proiect într-o manieră pe care nu i-au permis-o nici autorităţile comuniste cu câteva decenii în urmă. „Eram copil când, în perioada comunistă, s-a pus în discuţie o temă de concurs privind realizarea acestui monument la Arad. A fost de fapt un concurs de idei lansat pentru artişti plastici şi arhitecţi. Publicul a fost consultat prin afişarea de machete şi planşe la Galeriile Alfa”- îşi aminteşte Claudiu Cristea despre modul în care în anii ’70 a fost atacată problema de către autorităţile vremii. „Chiar dacă totul a fost impregnat de propaganda oficială este important că s-a înţeles imperativul consultării opiniei publice şi a specialiştilor într-o problemă care interesa comunitatea”- a mai spus Cristea.
Precedentul există, din păcate, în Arad
O idee care apare şi în luarea de poziţie a Mişcării arădene este aceea că, din păcate, există triste precedente la Arad privind amplasarea de monumente fără consultarea specialiştilor sau a opiniei publice. Claudiu Cristea a adus chiar mai multe exemple decât deja celebrul Arc de Triumf din Parcul Reconcilierii. „Există monumentele din Piaţa Revoluţiei, statuia lui Vasile Goldiş şi Obeliscul revoluţionarilor dar nu putem uita nici hei-rup-ul prilejuit de amplasarea Monumentului Libertăţii prin crearea Parcului Reconcilierii unde faptul că două simboluri au fost amplasate în aceeaşi piaţă este total neprofesionist. Nu respectă nici o regulă, cele două monumente, cel maghiar şi cel românesc, nu sunt nici măcar plasate faţă în faţă. Totul s-a decis doar pe considerente politice, fără respect faţă de confortul urbanistic zonal şi fără să se ţină cont de simbolistica celor două monumente”- a explicat Claudiu Cristea. Dacă se va adopta aceeaşi metodă şi în ceea ce priveşte Monumentul Marii Uniri Aradul va perpetua din păcate acest mod de impunere politică a unor idei străine de conceptul arhitectural tradiţional arădean şi depărtate de dorinţele şi idealurile populaţiei.
Monumentalistica nu e doar apanajul artiştilor plastici
Continuând ideea că la baza amplasării unui monument trebuie să stea un cumul de factori, Claudiu Cristea a precizat: „Monumentalistica nu este apanajul strict al artiştilor plastici. Este greşit să se organizeze concursuri doar pentru artişti plastici când este vorba de alegerea unui amplasament şi a proiectului unui monument. Este nevoie de consultarea urbaniştilor, arhitecţilor, artiştilor dar şi a tehnicienilor, ingineri de drumuri şi specialişti în trafic”. Locaţia aleasă pentru Monumentul Marii Uniri, în opinia sa, păcătuieşte tocmai prin faptul că această consultare interdisciplinară lipseşte. „Este o dovadă de lipsă de profesionalism. Nu cunosc ca soluţia adoptată să prezinte şi o soluţie de amplasament. Un monument nu este un tablou care să poată fi mutat din cameră în cameră – el trebuie să fie integrat în cameră. Statuia Libertăţii din New York de exemplu ar arăta cu totul altfel lângă Empire State Building”- a mai declarat reprezentantul Mişcării arădene. În opinia sa problema Monumentului Marii Uniri este doar o piesă dintr-un cadru mai larg al Aradului unde, crede el, se adoptă decizii fără consultarea specialiştilor în probleme importante de urbanism.
Campania împotriva dictatului cultural va continua
Provocarea fiului arhitectului Miloş Cristea este lansată. Dacă nici autorităţile comuniste nu au îndrăznit să pună în discuţie alegerea unei soluţii pentru Monumentul Marii Uniri fără consultarea opiniei publice şi a specialiştilor arădeni în domeniu, este cel puţin ciudat cum astăzi, în plină democraţie, noile autorităţi de la Bucureşti încearcă să practice o soluţie de dictat cultural. Proiectele pregătite cu trei decenii în urmnă există încă în arhiva familiei Cristea, alături de alte documente importante pe care ne angajăm să le prezentăm în numerele viitoare ale ziarului. Cum vom prezenta şi puncte de vedere aparţinând unor alţi reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului politic şi unor oameni de cultură pentru un demers de maximă importanţă cum este nu doar pentru Arad, ci pentru întreaga societate românească ideea de a ridica un Monument al Marii Uniri chiar în locul unde au fost puse bazele acesteia.
