Liturghia ateului militant

  Acasă » Jurnale » Blog claudiu.cristea » Liturghia ateului militant  
 

Liturghia ateului militant

Mormântul lui Charles Darwin se află în catedrala Westminster Abbey
Mormântul lui Charles Darwin se află în catedrala Westminster Abbey

Activiștilor ateismului nu le ajunge trăirea propriei filosofii prin care ei explică lumea. Ei simt încontinuu nevoia de a-i înțepa, de a-i ironiza, de a-i persifla pe cei credincioși. Platitudini, mari sau mici răutăți, întrebări retorice și ironice — toate formulate pe un ton superior, sub acoperirea „adevărului obiectiv-științific″ — sunt strecurate, distribuite agresiv pe rețelele de socializare sau cu orice ocazie posibilă.

Lecturile din Originea Speciilor a lui Darwin nu ajung. Înțelegerea fizicii cuantice sau a biologiei nucleare nu ostoiește. Ca și în cazul credincioșilor, ei simt nevoia de a-și trăi și practica filosofia. Se cere un discurs al converitirii, o mistică a inițierii. Se simte nevoia unei liturghii. „Ateii și Raționaliștii″ își consumă crezul punându-i pe credincioși — mulți dintre ei apropiați, prieteni sau rude — în situația jenantă de a asista la maimuțărela și miștocăreala adevărurilor și simbolurilor sfinte acestora.

Oare nu se poate fără asta? De ce nu-și pot trăi evangheliștii ateismului adevărurile fundamentale fără a se raporta la „ceilalți″? Nu se poate împlini ateismul pur și simplu prin sine, fără a face mereu referire la credință? Teoria evoluționistă nu stă ea însăși în picioare fără a aminti mereu cât de naivi, fraieriți, ignoranți și — mai ales — îndobitociți sunt cei care cred?

Nu e atât de surprinzător totuși. De fapt ateismul își începe toate afirmațiile cu o negație: Nu există [...] sau Nu cred în [...]. Pentru a afirma, ateismul trebuie în prealabil să nege. Pentru a exista, ateismul are nevoie de o anterioară și exterioară afirmare a credinței.

Ceea ce remarc, însă, este faptul că ei, deținătorii monopolului rațiunii și a raționalului, se lansează în demonstrații total lipsite de logică. Argumentația prozelitismului evoluționist se reduce la un fond sărac de clișee și folclor: religia cauză a războaielor, Inchiziția, religia împotriva științei, religia e superstiție, credincioșii sunt în întuneric (încă nu au cunoscut lumina științei). În general credința e cauza tuturor relelor iar credincioșii sunt niște indivizi înapoiați. Nu mă apuc să le iau la rând (o fac aproape zilnic) dar oricum ele nu stau în picioare nici măcar la o analiză logică sumară.

Ar fi destul de facil să arăți, de pildă, că peste 80% din ceea ce ei numesc ca fiind adevăr demonstrat științific pleacă de la presupuneri, aproximări, supoziții fiind în bună măsură tot crezuri. Și-apoi religia nu este deloc în opoziție cu știința. Aud această inepție deopotrivă la fanaticii religioși („știința e lucrul Diavolului″) și la atei. Dumnezeu cheamă la cunoaștere, inclusiv prin știință. În timp ce știința este o cunoaștere speculativă, rațională, credința este cunoașterea contemplativă, mijlocită de iubire. Nu numai că este îngăduită cunoașterea rațională, ea este chiar o exigență — Dumnezeu nu ne vrea proști. Inima și mintea sunt la fel de importante.

Reciproca nu este însă valabilă: credința nu are nevoie în exteriorul ei de ateism pentru a exista. Antiteza credință-necredință se consumă în interior. Credința conține în însăși alcătuirea ei și necredința. Cea mai mare bătălie pe care o duce un creștin este aceea cu îndoiala. În fiecare credincios există și un ateu. Și a fost întotdeauna așa. Cel mai cunoscut fapt rămâne cel al Sf. Apostol Petru care s-a lepădat de trei ori de Hristos. Îndoiala a biruit pentru moment chiar și sufletul celui mai apropiat ucenic la Mântuitorului.

* * *

Astăzi, convergent tendinței generale, ateismul ia amploare. De data aceasta nu mai este acel ateism adus de tancurile sovietice și impus cu forța. E ceva asumat sincer iar ce e sincer e puternic.

Biserica Ortodoxă evită fenomenul, se face că nu-l observă, având, se pare, cu totul alte preocupări. Ea stă liniștită pe procentul de „85% ortodocși″ indicat de recensăminte uitând că majoritatea covârșitoare a acestora sunt în realitate atei autodeclarați creștini. E doar o chestiune de timp ca procentele din statistitici să fie răsturnate iar comportamentul multor capi ai Bisericii pare să urmărească cu tot dinandinsul asta.

Comentarii

Ei simt încontinuu nevoia de a-i înțepa, de a-i ironiza, de a-i persifla pe cei credincioși

Interpretezi eronat intentiile ateilor. Criticile si ironiile sunt indreptate asupra ideologiei prin intermediul oamenilor. Mai ales in tara asta cei mai multi dintre atei au fost odata credinciosi. Noi avem ce avem de impartit cu ideologia teista, nu cu oamenii - aceia sunt spalati pe creier intr-un cult sau altul la varsta in care nu pot realiza ca Mos Craciun e o poveste, nu e vina lor, evident.

mulți dintre ei apropiați, prieteni sau rude — în situația jenantă de a asista la maimuțărela și miștocăreala adevărurilor și simbolurilor sfinte acestora

Sa spui ca un anumit lucru e sfant pentru tine reprezinta cea mai usoara aparare fata de critici si ironie. Ti-ar placea ca noi sa spunem ca teoria evolutiei e sfanta si daca o critica careva ne jigneste si ne ofenseaza? Nu cred.

Oare nu se poate fără asta? De ce nu-și pot trăi evangheliștii ateismului adevărurile fundamentale fără a se raporta la „ceilalți″?

Noi am termina degraba cu evanghelizarea asta daca ar termina cu ea si religiosii. Sa nu-si mai evanghelizeze copiii la varsta la care nu pot deosebi realitatea de imaginar, sa scoata religia din scoli predata in mod confesional si atunci nu o sa mai aduca nimeni vorba despre ateism. Reactia ateilor este o contrareactie la campania ubicua de evanghelizare pe care religiosii au purtat-o, mai demult cu armamente si mijloace de tortura iar acum doar prin indoctrinarea copiilor si tot felul de santaje emotionale si sociale. Faptul ca Biserica Ortodoxa si cu celelalte culte isi fac propaganda si evanghelizeaza pe banii din taxele mele
iti spune ceva? Isi fac propaganda pentru ideologia lor (falsa) si evanghelizeaza pe banii mei? Este corect ce fac sau nu este corect?

Ar fi destul de facil să arăți, de pildă, că peste 80% din ceea ce ei numesc ca fiind adevăr demonstrat științific pleacă de la presupuneri, aproximări, supoziții fiind în bună măsură tot crezuri

Criticand stiinta nu-ti faci religia sa fie adevarata nicicum ci doar demonstrezi o tehnica de dezbatere lipsita de onestitate. Apoi poate observa oricine ca stiinta functioneaza iar religia nu. Toata tehnologia asta de care facem uz zilnic este dovada ca acele crezuri, aproximari si presupuneri ale stiintei sunt adecvate. Ca sa-ti demonstrezi religia ca fiind adevarata trebuie sa aduci dovezi pentru ea, nu sa critici stiinta. Chiar sa fi fost in epoca primitiva sa nu avem habar pe ce lume traim si tot nu ar rezulta ca religia e adevarata.

Argumentația prozelitismului evoluționist se reduce la un fond sărac de clișee și folclor

Ba, eu am impresia ca folclorul e in cealalta parte, povestile transmise oral despre Turnul Babel, potop global sau despartirea marii in doua - folclor se numeste. Morfologia si biologia moleculara, distributia geografica a organismelor, geologia si paleontologia pe de alta parte nu sunt folclor.

godless1859 (neverificat), 28 Mai 2013 17:23

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Taguri HTML permiseŞ <a> <em> <strong> <cite> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Mai multe informaţii despre opţiunile de filtrare

   
   
 
 
  ©2007-2019, Claudiu Cristea. All rights reserved | Powered by Grafit SRL    Get Firefox!