Blogul lui claudiu.cristea

  Acasă » Jurnale » Blogul lui claudiu.cristea  
 

Blogul lui claudiu.cristea

Declaraţii iresponsabile pe frontul de vest

CLM, frontul de la noi de-acasă

Chestiunea „Aeroportul Banat” a stârnit controverse, ieri în plenul CLM Arad. Personal nu mă opun proiectului. Văd în el câteva avantaje pentru Arad şi regiune dar am şi reticenţe de ordin tehnic. Nu numai eu ci şi alţi colegi avem semne de întrebare la care speram să primim răspunsuri. La fel ca şi în cazul autostrăzii, această decizie a fost luată în mare taină, într-un cerc restrâns pe tipicul impus deja de PD-L, acela al deciziilor de tip clientelar.

În loc de răspunsuri, în loc de argumente, am primit din nou o porţie de aroganţă. „Dacă nu votaţi, Aradul va pierde” sau „Ministerul nu ne mai oferă a doua oară şansă„. Acestea au fost argumentele în favoarea participării Aradului la aşa zisul „Aeroport Banat”. Nimic despre avantaje sau despre costuri. Nici o estimare care să măsoare fezabilitatea proiectului, singura noastră sursă de documentare rămânând... presa. mai departe»

Analiştii şi Programul „Prima Ţeapă”

De când a fost lansat programul „Prima Casă” mă tot minunez de lipsa totală de „feeling” a aşa zişilor analişti politici şi economici. Sărmanii de ei, o întorc pe faţă şi pe dos... Cât e dobânda băncii? Care sunt condiţiile de eligibilitate? Vor participa băncile? E prima sau a doua casă? Detalii, detalii, detalii...

Nimeni nu vede esenţialul: Care este scopul trâmbiţat al programului? Două sunt direcţiile principale ne anunţă încontinuu tonomatul prezidenţial Emil Boc. Prima direcţie, cea socială, este asigurarea unui cuibuşor tinerilor dezorientaţi de criza economică. Cea de-a doua – cea economică – este relansarea construcţiilor cu tot ce aduce aceasta pe verticală şi orizontală: servicii, producţie, locuri de muncă, etc., etc.

Frumos. Iată cum se-mbină socialul cu economicul în guvernarea PSD – PDL... Rămâne doar să stabilim detaliile: dobânda, avansul, condiţiile de eligibilitate, câte case poţi să ai pentru a participa la „Prima Casă”. Analiştii noştri profesionişti, pe sticlă la Realitatea şi Antena 3, dezbat acum aceste probleme. Guvernul are răspunsuri, e pregătit. Intervine şi preşedintele Băsescu. Intră în scenă guvernatorul Băncii Naţionale. mai departe»

Solidaritate pentru libertate

Mişcarea Arădeană îşi exprimă susţinerea pentru tinerii români care protestează la aceste ore pentru libertate şi democraţie la Chişinău.

Lupta pentru libertate şi democraţie de la Chişinău ne reaminteşte fiecăruia dintre noi, că avem datoria faţă de noi şi comunitatea în care trăim, să veghem zi de zi la respectarea acestor valori.

Regimul comunist a lui Voronin a fost tratat nu de puţine ori cu condescendenţă de politicienii de la Bucureşti.Solicităm actualei clase poiltice, Guvernului României şi Preşedintelui Traian Băsescu să îşi exprime sprijinul cât de urgent pentru populaţia din Republica Moldova şi să condamne arestările abuzive şi actele de violenţă ale poliţiei şi jandarmeriei din Chşinău.De asemenea, solicităm eliberarea de urgenţă a persoanelor arestate pentru că au militat pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Nu putem uita că libertatea de exprimare, de a alege şi de a protesta sunt drepturi pentru care s-a murit în 1989 şi în Arad. De aceea, în semn de solidaritate cu tinerii din Chişinău vom aprinde azi de la ora 20:00 câte o lumânare la troiţa eroilor din faţa Primăriei Arad.
 

De la ministru la miliţian în doar 3 zile

3 zile, din 12 până în 15 februarie, atât i-a trebuit Sistemului să-l înghită pe Dan Nica. În 12 februarie Dan Nica a plecat la Ministerul de Interne ca ministru iar în 15 februarie era deja miliţian.

Omul trimis să reformeze sistemul a fost halit aproape instantaneu de Structuri. Intrat în joc, ca orice ministru debutant, cu intenţii bune şi pornit să reformeze ministerul, Dan Nica a ieşit cu „creierul spălat” imediat după întâlnirea cu „cadrele de la Interne”.

Îngrijorător de repede, domnul ministru şi-a însuşit limbajul de lemn şi mesajul de miliţian întru apărarea „status quo”-ului incasabil de la Interne. Băncile, companiile, agenţii de pază, privaţii şi cetăţenii sunt toţi de vină pentru jafuri, tâlhării, violuri şi infracţiuni. Ei, lucrătorii din Poliţie, sunt la datorie, veghează... la liniştea noastră...

Ameninţări în plenul Consiliului Local

Nu sunt expert în dreptul muncii dar nu m-am putut abţine după şedinţa Consiliului Local din 22.01.2009 să nu-mi bag nasul în Codul Muncii, Codul Penal, Contractul Colectiv la nivel Naţional şi Legea pentru Combaterea Discriminării. Mai precis Primarul Falcă a lansat de la tribună, printre rânduri, o ameninţare clară la adresa angajaţiior pe care-i păstoreşte în primărie: V-aţi judecat cu mine pentru nişte drepturi? Veţi fi daţia afară.... Acesta a fost înţelesul clar, fără de tăgadă, al intervenţiei primarului la punctul diverse.

Nu ştiu dacă deja celebrul "spor de dispozitiv" se cuvenea sau nu funcţionarilor publici din Primărie. Nu vreau să-i susţin în acest demers pentru că nu e treaba mea să o fac. Mai mult, ca şi consiler local am din start o reticienţă cu privire la tot ceea ce ar mări cheltuielile publice. Atât ei (angajaţii) cât şi primarul (angajatorul) trebuie să stabilească în condiţiile legii ce drepturi se cuvin sau nu. Cu toate astea a lansa ameninţări, a şantaja cu locul de muncă mi se pare prea mult. Aparatul primăriei trebuie şi el guvernat de legile din România...

Mai departe punctez prevederi din legile invocate fără să am pretenţia unei rigori avocăţeşti... Vă las pe dumneavoastră să trageţi concluziile. Spor! mai departe»

Descentralizarea prin Centralizare

Ideea prezidenţială a comasării judeţelor în „superjudeţe” este una pe cât de periculoasă pe atât de antieuropeană. Ideea, cuprinsă în decalogul „Republicii Traiana”, trădează o gândire primitivă, maniheistă şi nivelatoare. Cheia de boltă a acestei emanaţii prezidenţiale este teza potrivit căreia actuala împărţire administrativă este proiecţia unui „stat poliţienesc”, este învechită şi – pe deasupra – foarte costisitoare. „România [...] nu are nevoie de atâtea unităţi administrative care înseamnă tot atâta birocraţie” spune preşedintele. Cu alte cuvinte multe judeţe înseamnă „mulţi bani şi birocraţie”, puţine judeţe înseamnă „costuri mici, birocraţie redusă”. Tentant, nu? Şi unde mai pui că toate se fac întru „modernizarea României”.

Dar hai să ne imaginăm cum va funcţiona Noua Republică la nivel local. Judeţele s-au comasat. Cele mai mici s-au desfiinţat. Atribuţiile vechilor judeţe, bugetele lor, forurile lor legislative şi executive, birocraţia lor s-au mutat în noile centre de „superjudeţ”. Cum se numeşte acest fenomen? În nici un caz descentralizare. Până acum oamenii mergeau „la judeţ” să-şi rezolve problemele... acum vor merge „la regiune”, la capitala „superjudeţului”. Un necăjit din Caraş care-şi rezolva problema cu autorităţile la Reşiţa va trebui să se trezească la ora patru, în noapte, să prindă personalul de Timişoara pentru a-şi înnoi paşaportul. mai departe»

Titlul "Cetăţean de Onoare al Aradului" este retrogradat

Suntem consternaţi de intenţia Primarul Municipiului Arad de a modifica în următoarea şedinţă a Consiliului Local Regulamentul CLM privind conferirea unor titluri şi distincţii. Proiectul de hotărâre propune adăugarea unui nou titlu – Credinţă şi Unire, acesta fiind, „cel mai înalt titlu acordat de către Consiliul Local al Municipiului Arad”. Fericiţii beneficiari ai „celui mai înalt titlu” nu pot fi arădenii cu merite deosebite în viaţa Cetăţii, ei fiind – potrivit proiectului de hotărâre – doar „Preşedintele României, alţi şefi de stat, demnitari din administraţia publică centrală, etc.”. mai departe»

Partidul eternei tranziții

Partidul eternei tranziții

Apărut în săptămânalul Occident, 23 martie 2002

Socialism și Capitalism

Am fost foarte contrariat în decembrie '89 – ca fost utecist – când s-a vorbit pentru prima dată în presă de capitalism în România. Cum adică capitalism? Știam că socialismul pe care l-am trăit până atunci era toxic, dar mintea mea nu putea concepe o „întoarcere în timp”. Logica părea simplă. La început a fost comuna primitivă, după aceea sclavagismul. A urmat feudalismul răsturnat la rândul său de capitalism. Socialismul – ca un proces „legic” – a fost o punte, o trecere, către visul de aur al omenirii: orânduirea comunistă. Simplu. Toate verigile se leagă după o logică accesibilă și aparent pertinentă. Privind socialismul ca pe un efect al capitalismului, mi-era foarte greu să înțeleg procesul ca fiind reversibil. Capitalism după socialism? „Nu e logic”, îmi spuneam. mai departe»

   
   
 
 
  ©2007-2018, Claudiu Cristea. All rights reserved | Powered by Grafit SRL    Get Firefox!